Today was just one of those days. And I am exhausted now. So many negative things happened. And I was starting to write about them, but then I saw something on TV tonight that made me stop. It's a show covering the horrible treatment of mentally disabled children and adults in Serbia. I just cannot think of my day in such negative light after seeing that....And it made me think of Sunday school this past week. Nelu took his turn in our small class to share about his life and conversion experience. He talked about being kind of a bully growing up, enduring army life, leaving for Turkey with only the money to get there and no money to get back--not knowing the language or culture beforehand--and having the opportunity to visit children with HIV in a terrible orphanage in Romania before they were taken out and put into group and foster homes (and how this last experience factored into his becoming a Christian). It was such a good experience to hear Nelu tell his story. Although I knew many of the details, these are not things that we talk about that often, and hearing them again gave me an even deeper appreciation for my husband.
Azi a fost o zi mai grea pt. mine. Si acum sunt foarte obosita. S-au intamplat multe lucruri care m-au dezcurajat. Am inceput sa scriu despre asta, dar dupa-aia am vazut ceva la televizor care m-a facut sa ma opresc. A fost ceva despre copii si adulti handicapati care stau in camine in Serbia si ce rau sunt tratati acolo. Nu mai pot sa privesc ziua mea asa cum am privit-o pana am vazut asta....Si m-a facut sa ma gandesc la scoala duminicala la care am fost saptamana asta. A fost randul lui Nelu sa spuna povestea lui si cum a devenit crestin. A povestit despre bataile pe care le-a dat ca adoloscent, ce fel a fost in armata, cum a plecat in Turcea cu bani de ajuns doar sa ajunga acolo si fara sa stie limba si cultura, si ce fel a fost sa-i viziteze pe copiii cu HIV la orfelinat in Galati (si cum asta l-a ajutat sa aiba o relatie cu Dumnezeu). A fost foarte frumos sa aud povestea lui Nelu din nou. Chiar daca stiam deja multe detalii, nu vorbim despre asta prea des, si m-a ajutat sa-l apreciez si mai mult pe Nelu.
2 comments:
hei Olivia,
sper ca esti bine, dupa lucrurile care s-au intamplat. Nu stiu ce s-a intamplat, dar ma rof pentru voi ca Dumenzeu sa va intareasca si sa va dea odihna in El.
da, povestea lui Nelu este impresionanta. Si eu stiu cateva lucruri despre el, dar nu cred ca stiu foarte multe amanunte. Nu stiu daca a povestit despre viata de adolescent a lui cu un tata alcoolic, care cred ca ne-a afectat pe noi toti.
un alt lucru este ca de multe ori imi aduc aminte, cat de mult il admira David pe Nelu, pentru felul cum este un tata pentru copiii lui si un sot.
va iubesc mult
p.s. pe cine are Nelu in brate in poza? este Evi si Samuel.
Multumesc, Vali. Nelu a spus putin despre cum a fost sa traiasca cu un tata alcoolic. Dar n-a spus mult despre asta atunci--mie mi-a spus mai multe despre asta....Da, il tine pe Evi si Samuel in brate acolo. A fost de Craciun anul trecut.
Si noi te iubim mult, si ne-e dor de tine!
Post a Comment